luni, 23 martie 2015
Amintiri
<<Eram deja elev al vechiului si renumitului liceu
“Unirea” din Focsani si incepeam sa aud despre “Macabi”, ca o organizatie de
sport pentru tinerii evrei. Depre familia Macabeilor si Hanuka am invatat in
orele de istorie a evreilor, cand se compensau orele de religie ale colegilor
crestini, ore la care noi nu participam.
Jucam fotbal (ca orice baiat) si ma uitam cu admiratie cum
vreo cativaadolescenti se chinuiau sa practice boxul. Cu chiu cu vai s-a adunat
un mic fond si unul din baieti (Ficu Israel – Sareii) a plecat la Bucuresti si
s-a intors ca invingator (l-am asteptat cu totii la gara) fluturand o pereche
de manusi de box, cumparate de la “Mociornita”. Mai tarziu am inceput sa jucam
tenis de masa (cu ZozoBeldner, printre altii) , ce incerca scrima ( aveam o
sala la un subsol), iar pentru vara aveam un teren, unde se practica gimnastica
la aparate, se juca tenis si volei, cu o echipa meritoasa (cu Sami Lupu, Victor
Cioarna,Herman Nadler si altii)ajungand prin 1929-1939 fruntasa pentru Macabi
din Romania. Echpa de juniori, al careicapitan eram(cu Juma Lupu, SicuBeldner,
TicaReisners.a), a fost prima clasata in orasreusind sa invingem (era prin
1933) echipa tinerilor legionari, sustinatori activi ai noii sectii a “Garzii
de fier”. I-am batut pe terenul lor, galeria lor fiind mult mai puternica decat
a noastra(prea putini de-ai nostri s-au incumetat sa ne insoteasca) si am
iesitmandrii pe poarta, cu capul sus,dar cu frica in san sa nu fim si noi
batuti.
Tot prin Macabi se sprijinea colecta de bani pentru
KerenHayesod, mergand in echipe de cate doi la locuintele si magazinele
catatenilor evrei, sa golim cutiile-pusculitele albastre, cu Maghen David pe
ele. Erau si situatiineplacute, cand, deschizand cutia nu gaseam nimic si
posesorul ei, oarecum rusinat, scotea din buzunar niste bani si ni-i
dadea,probabil mai mult decat ar fi fost inauntru.
Anii au trecut, activitatile sportive s-au redus. Unele
numai in timpul verii, in vacanta scolara. Numarulinteresatilor a scazut si mai
tarziu, prin legile rasiste, Macabi n-a mai existat si nu a mai prins viata,
decatdupa 1944, pana la desfiintarea lui de catrecomunisti. >> - Anonim
<<Ca elev al Liceului "Unirea", seria
absolventilor din 1934, eram, dupa examenul de capacitate deci din clasa IV-a,
in cele doua clase paralele :A si B. in total 8 evrei.
La A : Herscovici Izidor (Izu- avocatul Vranceanu), Emil
Weinbach (Emil Balteanu- stomatolog) si Zilberstein Emil (devenit om de
afaceri)
La B, afara de mine erau: KornblumFroim (Dr. Florin
Sacareanu- medic, al carui tata avea un atelier "fabrica" de umplut
sifoane), Leibovici Mauriciu (Marcel, medic pediatru, de la "Pomul de
cafea'' ), PincuA.Saul (Sergiu Patrascu, farmacist, din Familia Aron,vinari) si
Zummer Josef (Iosi-inginer.Tatal cu o pravalie in Piata Moldovei
(ulcele,strachini, cani s.a.)
Dintre toti eu sunt ultimul supravietuitor, Majoritatea au
murit in Israel. Eram toti elevi buni, sarguinciosi, n-a ramas nici unul
repetent, doar 2 au fost intr-un an, corijenti. Din A). Stiam ca de acum si in
viitor, ca studenti, indiferent unde, vom razbate, nu prin nume si interventii,
ci doar prin invatatura. Sa fim printre cei din frunte. Dar am avut nenorocul
sa ne fie, uneori amarate zilele, in ultimii 4 ani de scolaritate, avand la
Matematica, pe profesorul Costache Diaconescu. Mediocru in predare si
comportare, antisemit si om rau. Ne era si diriginte. Anul scolar, incepea- ca
si acum- la 15 septembrie.
Era vremea Sarbatorilor noastre: RoshHasana si IomKipur,
cand eram scutiti de a merge la scoala. In prima sau adoua zi,dupa revenirea in
clasa, in fiecare an, ne scotea pe cei 5 la tabla, ne punea cate o intrebare
din cele explicate ( noi invatasem din carte dar nu era de ajuns) si ne expedia
in banciinaugurand fila virgina a catalogului cu nota 3. O indreptam noi,
terminand trimestrul cu media 5-6.
Dupa vreo 25 ani, intr-un week-end la Focsani, amicul av.
Sami Lazar care mainsotea, a abordat pe strada un om batran, aplecat din spate
si cu o sacosa cu ceva alimente.Era domnul Diaconescu si laintrebarea daca ma
mai tine minte, a dat un raspuns, oarecum sovaelnic:" Da.A fost un elev
bun"! Am adus doar o farama, un exemplu, din viata tinerilor din
comunitatileevreesti,pana sa ajunga ceva si cineva.Multi au reusit si de aceia
nu ne e rusine cu "Aliaua" romana.desi a mers cu "talpi de
pasla" >> - Dr. George
Manescu (alias Gica Mintzer. Familia- magazin cu articole de menaj, in
str.Mare, in Munteni)
Istoricul evreilor vranceni
Inceputurileasezarilorevreiesti
·
Primele dovezi ale existenţei evreilor în
Focşani dateazā din sec.17.
·
In acei ani funcţiona ca rabin al oraşului
rabinul Nathan Neta Hanover. Acesta a scris “IAVAN METZULA” (Iadul grecesc)
despre tulburārile şi interdicţiile anti-evreesti din anii 1648-1649. O altā
carte care meritā a fi amintitā este “ŞA’AREI ŢION” care conţine poezie cu
caracter religios, de asemeni un dicţionar ebraic-german-latin cât şi alte
scrieri, care l-au fācut cunoscut.
·
Se cunoaşte existenta unui cimitir evreiesc în
partea moldoveanā a oraşului (Str. Bahne), care s-a închis pe la jumātatea
secolului 18.
·
In anul 1797 evreii aveau o sinagoga. In timpul
rāscoalei greceşti împotriva turcilor în 1821, oraşul a fost ars de rāsculaţi.
Cu aceastā ocazie au avut loc şi manifestāri anti-evreieşti, soldate cu
victime.
·
In 1859, comunitatea evreilor din Focşani numāra
1855 de suflete. In aceastāperioadā, viaţa comunitarāevreiascācontinuāsā se
dezvolte şi sā se organizeze.
·
In 1866 s-a deschis o şcoalāevreiascā, dar dupā
trei ani s-a închis din cauza împotrivirii cercurilor religioase. Incepesā
funcţioneze organizaţia LEV EHAD("O singura inima ")pentru ajutorarea
bātrânilor, orfanilor, elevilor sāraci.
·
In 1874 şcoala se redeschide şi are 200 elevi.
In 1888 numārul elevilor a crescut la 300, iar în 1897 comunitatea deschide douā
şcoli: una de fete şi alta de bāieţi. Cea de fete s-a construit din donaţia
bancherului Wilhelm Schleyer, focşenean originar din Viena.
·
In 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de
copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. In oraş şi-a
desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller.
·
In 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā
el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri.
·
In anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā
grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in
America. In acest an a început sāaparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”,
condus de marea antisemitāTiţa Pavelescu.
·
In 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva
comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de
600 negustori. Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui
sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani".
·
Tot odatā oraşul începe sādevinā un centru de
activitate sionistā. In februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum
Sokolov însoţit de Dr. JaakovNacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de
ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.
·
In 1923 apare publicaţia localā
"TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viatacomunitāţii,
educaţia tineretului etc.
·
In 1924 apare un alt periodic local,
"UNIREA". In sfârşit trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA
NOASTRĀ" care apare în 1923.
·
In luna martie a anului 1925 a avut loc la
Focsani procesul conducātoruluimişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea
Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi
şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus.
·
Cutremurul care a avut loc în noiembrie 1940 a
produs avarii şi la unele temple. Conducerea antisemitā a oraşului, pretextând
cā acele temple reprezintā un pericol public, le-a dārâmat cu ajutorul
maşinilor. Un alt templu mare care rāmāsese aproape întreg a fost incendiat,
iar pompierii oraşului nu au fācut nimic sā-lstingā. Cu greu au reuşit câţiva
evrei sā salveze din foc carti de Thora.
·
In timpul rāzboiului a funcţionat în oraş un
liceu evreiesc (8 clase). Majoritatea evreilor au fost luaţi la muncā
obligatorie. Antisemitismul domnea in Focşani ca şi în toatā ţara.
Contributia membrilor
comunitatiievreiesti la dezvoltarea orasului:
Membrii comunitatiievreiesti din Focsani au construit
fabrici si uzine reusind sa-si aduca o contributie importanta la dezvoltarea
orasuluiincainaintea izbucnirii Primului razboi mondial.
Ei au oferit locuri de munca si si-au vandut produsele in
oras si chiar in afara lui, in toata Romania. De cealalta parte,
situatiaindustriasilor evrei care au reusit in afaceri a intarit antisemitismul
cetatenilor din orasimpotriva membrilor comunitatii.
Vom enumera in continuare cateva din cele mai importante
afaceri ale membrilor comunitatiievreiesti din vremea aceea.
Fabrici si
industrii:
"TesaturaFocsani"
Una din cele mai mari si importante
fabrici industriale din oras intre anii 1920 si 1940, fabrica textila in
care lucrau aproximativ 200 de angajaticetateni ai orasului.
Tesatoria
"fratiiKahane"- in fabrica lucrau aproximativ 30 de lucratori
femei evrei si ne-evrei.
Tesatorie si
tricotaje - proprietatea lui Feldman si Handman (1938) - aveau 43 de
lucratori, cetateni ai orasului.
Fabrica de sapun si
lumanari - "STEAUA": In fabrica lucrau aproximativ 20 de cetateni
ai orasului , fiind in proprietatea d-lui Herman Waitzman ( fost presedinte al
comunitatii intre anii 1940 - 1942
Firme comerciale:
"La pomul
verde"- Manufactura, proprietatea domnului BerlGrinberg
Benzinaria in centrul orasului, langapiata de
masini, proprietatea lui Hanina Bercovici.
Ceasornicarii - In proprietatea : Isack
Davidescu, Mendel Bobi Rozenstain, Saines David ,Anghenomen Iulius, Meier
Gigell si "Regulatorul"
"La Vulturul de
Aur" – Magazin de stofe de croitorie
Banci : In anul 1848 a fost infiintata la
Bucresti banca "MarmoroschBlank"
in proprietatea domnilor IakovMarmoros si MauritiuBlank. Banca
"MarmoroschBlank" a avut un numar de 20 de agentii, una dintre ele
functionand in orasulFocsani, fiind prima banca care a functionat in
orasulFocsani.
Banca
"Focsani"- Aceasta banca
oferea imprumuturi tuturor cetatenilororasului.In anul 1929 in timpului
recesiunii economice din Romania, banca a dat faliment.
Restaurante:
Restaurantele evreiesti reprezentau locul de distractii
pentru familiile orasului, in special sambata seara si in serile de vara in
general. Restaurantele cu gradina erau
in permanenta pline. Pentru a-si atrage clientii, proprietarii restaurantelor
invitau orchestre speciale.
Printre ele se numarau : Terasa "Regal", "Sotir
si Bentin”, "La Napoleon" , "Galateanu" , "La Hanu'
Balan".
Magazine:
"Magazinul
Popular" - Magazin mare de galanterie si manufactura pe strada Mare ,
proprietatea lui Haim Rozenberg, apoi dupa moartea acestuia in anul 1933
(aproximativ)magazinul a trecut in proprietatea fiilor Godel - Gustav si
StrulLicaRozenberg.
Alte magazine : "La Moara de Aur”, "Magazin de
delicatese", "La pomul de cafea"
, BacaniaGruper ,Bacania Mare a lui Spigelman,libraria
"Lumina" .
De mentionat numele pictorului MoritzGrinberg care cu talent
si maiestrie a executat toate firmele si reclamele in orasulFocsani.
In 1919, Herman Steiner a deschis primul cinematograf in oras, cinematograful “Regal”.Acesta a
reprezentat o distractie noua pentru toata populatiaorasului ,mai ales pentru
elevi si tineret.Acolo rulau filme romantice si comedii: “ Dama cu camelii”,
Ana Carenina”, “Stan si Bran “ ,” Moartea in vacanta”, avand un succes enorm.
Hotel "Bristol" - Primul hoteldin oras. A fost
infiintat in anul 1913 de
catreMeirKoffler. Hotelul se afla in apropierea bancii "Focsani" si a
cofetariei " Napoleon" pe strada Mare.
Sinagogi
Sinagoga reprezinta centrul vietii religioase a comunitatii;
a avut un rol foarte important in viata culturala evreiasca, un loc de invatatura
a istoriei judaismului.
In timpul sarbatorilor, sinagogile erau pline de membrii
comunitatii care se adunau sa participe la rugaciuni si sa canteimpreunacu
cantorul frumoasele melodii. Femeile aveau locuri la balcon. Ele veneau cu
capul acoperit si ascultau rugaciunea. In sinagoga se oficia Brit Mila,
Bar-Mitzva,logodne si cununii , evenimente vesele si triste petrecute din
viatacomunitatii.
In anul 1698 este pomenita existenta unei sinagogi ce
functiona de multa vreme in Focsanii Moldovei;
In anul 1800 a avut comunitatea inca o sinagoga pe str.
Cotesti.
In anul 1854 se construieste o noua sinagoga care va fi
distrusa de cutremurul din 19.08.1894. In locul acesteia s-a construit Templul coral in anul 1896. Templul
coral a fost o realizare foarte importanta, cladit in stil modern, cu bogate
ornamentatii, obiecte de cult si candelabre stralucitoare.
In anul 1896 se aflau in comunitatea Focsani 6 sinagogi . Pe
langa acestea functionau si cateva case de rugaciuni.
LangaSinagoga Mare
erau doua sinagogi (case de rugaciuni), abatorul pentru pasari si langa el
brutaria de azima de paste. Aceasta curte spatioasa, cu cele 3 lacasuri de cult
pe care le adapostea, era punctul central al vietiievreiesti din Focsanii de
odinioara.
Alte siganogi din oras au fost: Templul mic , Sinagoga
Birjarilor, Sinagoga Croitorilor, Sinagoga Ahai va Reai. Sinagoga Breslasilor, este singura care a mai ramasdupa 1940, pe
str.Oituz no.4 si functioneaza si astazi pentru comunitatea locala.
Faptul ca fiecare breasla avea sinagoga ei arata ca membrii
se simteau mai bine in interiorul societatii lor. Sinagoga din str. Gr.Balcescu a fost distrusa
de incendiu si recladita.S-a numit Sinagoga
Noua.
Presa evreiasca la
sfarsitul sec. XIX si inceputul secolului XX
Aparitia presei evreiesti in comunitatea din Focsani a fost
un fenomen care subliniaza nivelul cultural si intelectual ridicat al
populatieievreiesti. Ziarele au trezit interes si au avut mare influenta asupra
opiniei publice. S-au publicat rubrici din toate domeniile:pentru negustori,
pentru evenimente publice si chiar petitorie etc. Ziarul reprezenta adresa la
intrebarile cu privire la educatie, la conducerea scolilor, programul de
invatamant si altele. Membrii comunitatiistiau sa scrie si sa citeasca, iar
procentul de tineri intelectuali era in continua crestere.
1."STINDARDUL",
a careiredactie avea adresa "Strada Mare a Unirii", nr.8,
apareasaptamanal. Scopul declarat al ziarului era: "Incurajareaemigrarii
evreilor din Romania in Tara Sfanta".
Ideea emigrarii nu
este de natura religioasa, ci social- economica, nu e o idee de inducere in
eroare ci ea este fructul gandirii unor oameni intelectuali, curajosi si
cinstiti. Evreii, gata sa se consacre la munca campului in Palestina, au nevoie
de un ziar care sa difuzeze ideea muncii agricole, care sa apere interesele
emigrantilor in tara noua.
2. In 17.02.1923
a aparut"TORTA" al carui
scop declarat era sa lupte contra aspectelor negative care existau in
randurileconducatorilorcomunitatiievreiesti din Focsani. Ziarul avea si o
"rubrica a cititorilor" in care apareaureclamatii. Acestea erau
indreptate contra impozitelor grele percepute de comunitate, taxa de taiere
rituala, contra presedinteluicomunitatii, care era si responsabil cu scolile.
Citam din ziar:
"Presedintelecomunitatii este departe de viata evreiasca, dispretuieste
valorile culturale evreiesti...."
de aceea ziarul TORTA chema la o adunare generala de protest la Templul
Coral in ziua de 17.12.1923.
3. Un alt ziar, "UNIREA", care a aparut in
24.02. 1924 era un ziar de polemica indreptatimpotriva ziarului
"TORTA". Ziarul "UNIREA" era de partea
presedinteluicomunitatii care vroia sa fie ales pentru inca o cadenta. Intru-un
articol de fond el arata toate realizarile lui:doua scoli, spital inzestrat cu
aparatura medicala, un cimitir bine ingrijit, precum si ajutor material si
medical pentru saraciiorasului. Intre cele doua ziare "TORTA" si
"UNIREA" s-a stins demult lupta pentru alegeri a comunitatii din
Focsani.
Primul
congres sionist 1881
Primul congres al tuturor Uniunilor Sioniste din Romania pentru colonizarea Eretz
Israelului a avut loc la Focsani in urma cu 123 de ani, in 30-31 decembrie
1881, cu participarea a 56 de delegati, reprezentanti ai 33 de organizatii
locale care reprezentau aproximativ 70,000 de mii de activisti - o treime din
evreii din Romania, doi redactori, trei reporteri de ziare si oaspeti de seama.
Acest congres din 1881, primul de felul lui, cu 16 ani inaintea primului
Congres Sionist de la Basel din 1897, a avut o mare influenta asupra evreilor
din Romania, iar lucrarile lui au starnit ecouri puternice si in afara
Romaniei.
Congresul a hotarat ca solutia pentru rezolvarea problemei
evreiesti din Romania este emigrarea in Israel si colonizarea agricola, crearea
unei vieti noi evreiesti, independente.
Congresul din Focsani a fost un fenomen nou in istoria poporului evreu.
Ecourile lui scot in evidenta cotitura serioasa in modul de gandire a evreimii
romane si est-europene in problema emigrarii in Israel .
Hotararile Congresului au inceput a fi puse in aplicare in
anul 1882 cand au venit in Israel pionierii evrei care au
intemeiatoraseleRoshPina si ZichronIaakov, printre ei si 3 familii din Focsani
(Israel Sehter, Alter Vainstoc-Filderman si Itzhak Aaron Apelboim).
Congresul din Focsani a fost primul de acest fel din istoria
poporului evreu, care si-a pus ca obiectiv crearea unui stat in Tara lui
Israel.
In anul 1902 are loc la Focsaniinca un congres sionist pe
tara, cu scopul raspandirii si intaririi ideii nationale si activitatii pentru
Alyia in Israel.
Dezastrul vaporului
Struma 24.02.1942
Duminica , 7 Decembrie 1941, au plecat prin gara de vest a Bucurestiului 769 emigranti evrei-romani, cu trenul spre
Constanta, printre ei aflandu-senumerosicetateni ai orasuluiFocsani.La
Constanta , ei au fost obligati sa stea in gerul iernii, 4 zile si 4 nopti in
vagoane inghetate. Pentru a putea fi controlati, li s-a permis sa plece doar cu
20 kg.
La 11 Decembrie 1941 s-au urcat pe vaporul ”STRUMA” (care a
fost construit in anul 1866 pentru
transport de animale) care trebuia
sa-i aduca in Tara Sfanta.La 14 Decembrie 1941 au ajuns aproape de Bosfor si un
vapor turcesc l-a condos la portul Istambulului,unde pasagerii au fost pusi in
carantina doua zile.Dupa doua luni si jumatare , pe un vas inghetat in portul
Istambulului , flamanzi si bolnavi, ei isiasteptausalvarea.La 22 Februarie
1942, “STRUMA” a fost scoasa din port si lasata 8 km.in mijlocul marii.
S-a auzit o explozie mare si vasul a inceput sa se scufunde
in fundul marii cu pasangerii si cu tot echipajul in apele Marii Negre in
apropiere de malul Turcesc , langaIstambul.(24.2.1942).
“STRUMA” avea la bord
769 emigranti tineri, parinti si
copii ,care veneau din Romania spre Palestina.
Acest episode a fost cea mai mare tragedie in istoria
emigrarii clandestine evreiesti. Struma face parte din suferinta evreilor
romani care vroiau sa vina si sa traiasca in tara lor.Din cei 769 emigranti a
ramas in viata un singur supravietuitor,
Stoler, care a fost gasitjumatateinghetat si salvat.
Introducere
Despre comunitatea
evreieasca pe scurt
Pe malurile Milcovului, evreii sunt atestati documentar înca
din secolul al XVII-lea. În Focsanii moldovenesc se pomeneste existenta unei
sinagogi la 1698 si a unui cimitir la 1691. Dupa Unirea din 1859, evreii
reprezentau în jur de 20% din populatiaFocsanilor, adica 1855 suflete. De-a
lungul existentei sale, comunitatea evreiasca a avut patru cimitire, din care
doua sunt practic imposibil de localizat în teren, unul se gaseste într-o stare
deplorabila, iar altul, in CrîngulPetresti, abia a inceput sa fie restaurat. Pe
30-31 decembrie 1881 a avut loc, la Focsani, Congresul Sionist al cărui
preşedinte de onoare a fost rabinul Focşaniului Moshe Halevi Golding. De acest
Congres se leagă ideea fondării statului Israel.
„Comunitatea din
Focşani avea 6 sinagogi în 1896. Trei ani mai târziu, evreii reprezentau 25%
din populaţia oraşului. În a doua parte a sec XIX lea s-a deschis şi prima
şcoală israelită, iar modernitatea aduce o creştere a importanţei comunităţii
în viaţa economică a oraşului. Este şi epoca pătrunderii ideilor sioniste,
Focşanii fiind un centru al sionismului est european. Creşte numărul
sinagogilor, iar discrepanţa socială în interiorul comunităţii evreieşti devine
din în ce mai evidentă prin maniera în care se construiau sinagogile pentru
săraci şi cele pentru bogaţi”, spune Mircea Rond, preşedintele Comunităţii
Evreieşti din Focşani.
În pragul celui de-al Doilea Război Mondial comunitatea
evreiască deţinea 5 şcoli, o grădiniţă, un liceu cu 188 de elevi şi 20 de cadre
didactice. În aceeaşi perioadă existau 5439 de evrei, 12 sinagogi, 4 rabini şi
7 cimitire în tot judeţul, 2 instituţii de binefacere, un azil, o cantină şi un
dispensar.
Întemeiata pe reguli
şi convingeri puternice de convieţuire, evreimea îşi ducea viaţa oarecum
diferit, mai ales când venea vorba despre locaşurile care îi “asigurau” într-un
fel legăturile cu divinitatea. Astfel, evreii se năşteau şi erau botezaţi în
sinagogile proprii şi erau îngropaţi în cimitirele lor.
Pana în 1947, evreii
au jucat un rol de prim ordin în viata sociala, economica si culturala a
orasului. Dupa aceasta data, majoritatea populatieievreiesti a emigrat în
Israel. Acum, comunitatea din Focsaninumara mai putin de 60 de persoane de
varsta a treia si activitatea acestora graviteaza în jurul sinagogii din zona
Pietii Moldovei.
„După cel de-al
doilea război mondial, în urma a două valuri masive de emigrări în Israel,
respectiv în 1949 şi 1950-1951 populaţia
evreiască din Focşani se înjumătăţeşte. Regimul comunist a diminuat şi mai mult
numărul evreilor, astfel că preponderent au rămas persoanele vârstnice ce nu au
avut temeritatea de începe o nouă viaţă”, mai precizează Mircea Rond.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)